Pisi, puiu, puiuţ (sorry, Puya pisi, că plagiez într-un context atât de nefericit), păi când ai ajuns, în general, la scaunul cel mai înalt de pe linia pregătirii, iartă-mă că subliniez, dar tre’ să te faci utilă. Scopul tău este să uşurezi vieţi şi să ajungi la înalta performanţă de a te face indispensabilă. Crede-mă, cei care te păcălesc şi spun că te vor avansa nu vor decât să te aducă la culmea propriei incompetenţe şi, pentru asta, în cel mai abil mod, te lasă să-ţi faci de cap. Rezultatul? Vei ajunge suficient de simpatică încât ăia, la care te-ai dat tu grande când sperai să fii avansată, să te facă să regreţi ziua în care, zbatându-te în mâinile doctorului care te-a adus pe lume, ai simţit mirosul crudei realităţi: lumea te place în măsura în care o placi şi tu pe ea. Afişând veşnic superioritate îngreţoşată, te asigur, lumea va avea nevoie de vagoane de lămâie ca să miroasă acelaşi aer cu tine.
Să nu mă înţelegeţi greşit. Jos pălăria pentru secretare şi asistente! Pentru alea de calitate, adică. Pentru alea de ţin în mână un cabinet de director zdravăn plus toate aranjamentele de la grădiniţa copilului de director plus orele de coafor ale soţiei băiatului cu pricina plus tot ceea ce mişcă în existenţa domnului.
Pentru pisi care plimbă două dosare în opt ore plus duc o ceaşcă tremurândă cu ceai la pliculeţ plus scriu mailuri pline de conţinut de înaltă ţinută lingvistică cu care speră să biciuiască obrazul fin şi delicat al oilor cu şorici care nu vin la program plus comandă rechizite plus dau câteva telefoane în care se umplu de importanţă când rostesc numele şefului, ei bine, pentru aceste pisi am o umilă întrebare: pisi, puiu, puiuţ, de unde atâta fenomenală credinţă că eşti ultima formă de inteligenţă de pe Terra?
Revelația
Acum 6 ani